Autor: Stefania

Romanul intitulat „Ion” scris de Liviu Rebreanu apare în anul 1920 fiind un roman realist și obiectiv care înfățișează universul rural fără a-l idealiza. Acesta este considerat un element de cotitură în literatura română. Opera aparține realismului datorită particularităților acestui curent prezente la nivelul textului. O primă trăsătură care justifică încadrarea operei în curentul realist…

În romanul „Ion” scris de Liviu Rebreanu se remarcă în mod special relația dintre Ion al Glanetașului si Ana, fiica lui Vasile Baciu, relație care se consolidează doar pe baza interesului ascensiunii lui Ion, investindu-se sentimente sincere doar din partea Anei. Astfel, Ion își satisface principiile glasului pământului, folosind-o pe Ana ca metodă de a…

În romanul „Ion” scris de Liviu Rebreanu, protagonistul acțiunii este Ion, fiul Glanetașului, personaj eponim reprezentativ pentru viața satului, care este pus în situația de a alege între glasul iubirii și cel al rațiunii, alegerile lui dictându-i soarta, în cele din urmă acesta fiind ucis pentru alegerile sale. Statutul social al lui Ion se conturează…

Basmul cult „Povestea lui Harap-Alb” scris de Ion Creangă este publicat pentru prima dată în revista „Convorbiri literare” în anul 1877. Textul este o operă inspirată din folclor, dar originală prin stilul unic al povestitorului humuleștean. Opera lui Creangă se încadrează în specia basmului, o primă trăsătură care justifică această încadrare fiind umanizarea fantasticului. În…

În opera lui Ion Creangă intitulată „Povestea lui Harap-Alb”, binecunoscuta luptă dintre bine și rău specifică basmului are la bază două personaje, Harap-Alb și Omul Spân, relația dintre ei evoluând vertiginos, basmul finalizându-se cu supremația binelui asupra răului. Fiul cel mic al craiului sau Harap-Alb este eroul basmului și se caracterizează prin complexitate, având atât…

În „Povestea lui Harap-Alb” scrisă de Ion Creangă, protagonistul este fiul cel mic al craiului, ulterior devenit „Harap-Alb”, reprezentând tipologia fiului izolat de societate care ajunge să se maturizeze după o serie de obstacole în drumul său inițiatic. Mai mult, acesta reușește să dobândească experiența necesară unui viitor adult pe parcursul călătoriei sale. Fiul cel…

Poemul „Flori de mucigai” scris de Tudor Arghezi și publicat în anul 1931 deschide volumul cu același nume, surprinzând actul creator din perspectiva autorului, această poezie fiind considerată o artă poetică. Curentul literar în care acest text este încadrat este modernismul, mai exact, modernismul eclectic, specific operelor argheziene. Ca primă trăsătură care justifică încadrarea poeziei…

Poemul „Floare albastră” scris de Mihai Eminescu apare în prima etapă de creație, în anul 1873 prefigurând prin tematică și viziune poemul „Luceafărul”. Poezia se încadrează în romantism, prezentând la nivelul textului particularități specifice. O primă trăsătură care justifică încadrarea poemului în romantism este amestecul de genuri literare. Prefigurând problematica din poemul „Luceafărul”, poezia „Floare…

Poemul „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” scris de Lucian Blaga este o artă poetică modernă, apărută în anul 1919 în care, prin mijloacele liricului, poetul vorbește despre dualitatea cunoașterii, diferențiind gândirea logică, paradisiacă de cea luciferică, specifică artistilor. Opera aparține modernismului expresionist datorită particularităților acestui curent care se regăsesc în text. O…

Romanul „Enigma Otiliei” scris de G. Călinescu apare în anul 1938 fiind un roman citadin de factură balzaciană. Acesta prezintă viața burgheziei bucureștene din prima jumătate a secolului XX. Deși se încadrează în realism, romanul lui Călinescu prezintă și elemente de modernitate pe care autorul le evidențiază în mod special în construcția personajelor și în…